În perioada 24-28 martie, Banca pentru Alimente Oradea s-a implicat într-o serie de evenimente organizate la Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea în cadrul Săptămânii Verzi.

Peste 700 de elevi au participat la activități educaționale și artistice cu scopul de a conștientiza importanța reducerii risipei de hrană.

În prima zi de activități, 26 de elevi au participat la un atelier educațional despre combaterea risipei alimentare și importanța transformării resturilor alimentare în compost. Evenimentul a fost susținut de Gabriela Vereș, președintele Băncii pentru Alimente Oradea, și a avut ca scop conștientizarea impactului pe care fiecare dintre noi îl poate avea asupra consumului responsabil și protejării resurselor planetei.

Câțiva dintre elevi au fost pregătiți să devină facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! și vor transmite mai departe informațiile colegilor mai mici. Ei vor susține acest atelier în Săptămâna Verde, dar și ulterior, în cadrul orelor de dirigenție. Acești elevi au un rol foarte important pentru că se alătură eforturilor proiectului de a educa publicul larg cu privire la reducerea risipei alimentare și transformarea resturilor alimentare în compost.

Apoi, elevii, atât cei de la gimnaziu, cât și cei de la liceu, au participat miercuri în cadrul Atelierului Artistic „Gata cu Risipa!” la realizarea a două tablouri colective de tip puzzle, fiecare clasă contribuind cu o parte importantă a imaginii finale. Astfel, au conștientizat că orice acțiune individuală influențează întregul, iar deciziile lor pot avea un impact real asupra mediului.

Ce au învățat elevii?

Puterea comunității: lucrând împreună, creează un mesaj artistic despre protejarea resurselor.

Sustenabilitatea: înțeleg cât de important este să reducem risipa de hrană și să facem acele gesturi mici zi de zi ca să utilizăm resursele mai responsabil.

Compostul, o soluție simplă pentru reducerea deșeurilor vegetale: au aflat cum pot transforma resturile alimentare în sol fertil, exact cum făceau străbunicii lor la țară.

O altă activitate  educativă desfășurată la 20 de clase a inclus dezbateri despre risipa alimentară și impactul său asupra mediului, economiei și societății, în urma vizionării unui documentar despre risipă. Din păcate, o cantitate uriașă de alimente perfect comestibile este aruncată în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare – de la producție și distribuție, până la magazine și gospodării.

Elevii care au urmărit filmul au răspuns unor întrebări precum:

Cât de conștienți suntem de risipa alimentară în viața de zi cu zi? 

Crezi că obiceiurile tale de consum contribuie la această problemă?

Cine crezi că este responsabil pentru risipa alimentară: producătorii, consumatorii, revânzătorii, transportatorii? De ce?

Cum afectează risipa alimentară mediul înconjurător? 

De ce ar trebui să ne pese nu doar de pierderea alimentelor, ci și de impactul asupra resurselor naturale?

Ce măsuri practice putem lua pentru a reduce risipa alimentară?

Ce schimbări ai putea face tu personal sau ce inițiative ar putea fi implementate în școli sau comunități?

Ce rol joacă marketingul și ambalajele în risipa de alimente? 

Cum ne influențează data de expirare, aspectul produselor sau ofertele din magazine să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

De ce este risipa alimentară o problemă globală?

Știați că o treime din mâncarea produsă la nivel mondial ajunge la gunoi? Această cantitate ar putea hrăni  miliarde de oameni, ceea ce înseamnă că, în loc să ajungă la cei care au nevoie, hrana este irosită, iar resursele utilizate pentru producerea ei sunt consumate inutil. România nu face excepție: 6.000 de tone de alimente sunt aruncate zilnic, în timp ce 4,5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei.

În cadrul atelierelor „Gata cu risipa!”, elevii au aflat că nu doar alimentele se risipesc și că problema risipei nu este doar economică, ci și ecologică. Resursele planetei nu mai au timp să se regenereze de la un an la altul, Ziua Suprasolicitării Pământului este din ce în ce mai aproape de începutul anului, în loc să fie la sfârșitul anului.  De exemplu pentru România în anul 2024 a fost în data de 20 iulie, iar pentru anul 2025 este în 31 mai. Cu cât această zi e mai devreme, cu atât mai multe resurse consumă populația în avans și am putea spune că trăim „pe datorie” față de generațiile viitoare.

Ce putem face pentru a reduce risipa de hrană?

Elevii au discutat despre obiceiurile de consum și despre modurile prin care fiecare dintre noi poate contribui la reducerea risipei. Printre soluțiile identificate se numără:

Planificarea cumpărăturilor – întocmirea unei liste înainte de a merge la magazin pentru a evita achizițiile impulsive.

Alegerea fructelor și legumelor mai puțin frumoase, ignorate de ceilalți cumpărători – multe produse sunt aruncate doar pentru că nu au un aspect perfect, deși sunt la fel de hrănitoare.

Depozitarea corectă a alimentelor – organizarea frigiderului după temperatura și după regula Primul Intrat – Primul Ieșit, astfel încât produsele să fie consumate înainte de a expira.

Porționarea adecvată a meselor – servirea unor porții mai mici pentru a evita aruncarea resturilor de mâncare.

Reducerea stocurilor excesive – în prezent, avem acces la alimente oricând, deci nu este nevoie să cumpărăm în exces.

Responsabilitate financiară și ecologică – fiecare produs cumpărat implică multe resurse pe care nu le vedem,  folosite pentru producția și transportul său.

Ce se întâmplă cu alimentele nevândute?

Elevii au aflat că Banca pentru Alimente Oradea preia alimente de la marile magazine, fabrici, depozite și le distribuie celor care au nevoie. Spre exemplu, după sărbătorile de iarnă, Moș Crăciunii de ciocolată nevânduți, deși încă în termen de valabilitate, nu mai sunt doriți de consumatori. În loc să fie aruncați, aceștia sunt recuperați și donați către centre sociale și organizații caritabile.

Soft skills și rolul generației tinere în schimbare

Un alt subiect important al atelierului a fost legat de dezvoltarea abilităților necesare pentru viitor, într-o lume în care 60% dintre joburile de astăzi vor fi preluate de inteligența artificială. Elevii au discutat despre importanța dezvoltării gândirii critice, comunicării eficiente și capacității de a facilita învățarea.

Elevii instruiți pentru a deveni facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! pentru colegii lor mai mici au învățat că facilitarea nu înseamnă predare, ci ghidarea altora spre înțelegerea și aplicarea conceptelor. S-a discutat și despre gestionarea emoțiilor, un aspect important atunci când vor face prezentări în fața colegilor din școală.

Sfera de influență – Fiecare dintre noi este un influencer

Un mesaj puternic transmis elevilor a fost despre puterea sferei noastre de influență. Fiecare dintre noi poate influența comportamente și decizii în familie, la școală, în cercul de prieteni. Începând chiar din această zi, fiecare elev poate deveni un ambasador al consumului responsabil, al reducerii risipei și al unui stil de viață sustenabil.

Prin dedicare și dorința de a schimba lumea din jur, trei eleve care au fost cele mai implicate în această săptămână au primit diploma de Elev-Ambasador în Campania Educațională „Gata cu risipa!”. Ioana Farc, Cleopatra Coțău și Sofia-Elena Butuc au dovedit că fiecare gest contează, iar prin efortul lor i-au inspirat pe colegii lor să privească hrana cu mai mult respect și responsabilitate.

Compostul – Transformarea resturilor alimentare în pământ fertil

Un alt punct important al atelierului a fost compostarea. Elevii au învățat despre importanța transformării resturilor alimentare în compost, un proces natural prin care deșeurile organice devin pământ fertil, reducând astfel cantitatea de gunoi menajer și contribuind la un mediu mai sănătos.

Educația, cheia unui viitor mai bun

„Schimbarea începe cu fiecare dintre noi”, a fost concluzia acestor ateliere. Prin educație și acțiuni concrete, elevii au realizat că au puterea de a face o diferență, fie prin reducerea propriei risipe, fie prin transmiterea mesajului mai departe.

Mulțumim doamnei director Anca Maria Marchiș și colectivului de profesori pentru implicare! A fost o săptămână intensă, dar plină de reușite și impact real.

Proiectul Gata cu Risipa! continuă să ajungă în școli, formând o generație conștientă, responsabilă și implicată în protejarea resurselor planetei.

*****

Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului #GataCuRisipa al Băncii pentru Alimente Oradea prin Raiffeisen Comunitati, acceleratorul de ONG-uri, finanțat de Raiffeisen Bank, coordonat în implementare de Asociația pentru Relații Comunitare.

„Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei.”

În perioada 24-28 martie, Banca pentru Alimente Oradea s-a implicat într-o serie de evenimente organizate la Colegiului Național „Emanuil Gojdu” Oradea în cadrul Săptămânii Verzi.

Peste 700 de elevi au participat la activități educaționale și artistice cu scopul de a conștientiza importanța reducerii risipei de hrană.

În prima zi de activități, 26 de elevi au participat la un atelier educațional despre combaterea risipei alimentare și importanța transformării resturilor alimentare în compost. Evenimentul a fost susținut de Gabriela Vereș, președintele Băncii pentru Alimente Oradea, și a avut ca scop conștientizarea impactului pe care fiecare dintre noi îl poate avea asupra consumului responsabil și protejării resurselor planetei.

Câțiva dintre elevi au fost pregătiți să devină facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! și vor transmite mai departe informațiile colegilor mai mici. Ei vor susține acest atelier în Săptămâna Verde, dar și ulterior, în cadrul orelor de dirigenție. Acești elevi au un rol foarte important pentru că se alătură eforturilor proiectului de a educa publicul larg cu privire la reducerea risipei alimentare și transformarea resturilor alimentare în compost.

Apoi, elevii, atât cei de la gimnaziu, cât și cei de la liceu, au participat miercuri în cadrul Atelierului Artistic „Gata cu Risipa!” la realizarea a două tablouri colective de tip puzzle, fiecare clasă contribuind cu o parte importantă a imaginii finale. Astfel, au conștientizat că orice acțiune individuală influențează întregul, iar deciziile lor pot avea un impact real asupra mediului.

Ce au învățat elevii?

Puterea comunității: lucrând împreună, creează un mesaj artistic despre protejarea resurselor.

Sustenabilitatea: înțeleg cât de important este să reducem risipa de hrană și să facem acele gesturi mici zi de zi ca să utilizăm resursele mai responsabil.

Compostul, o soluție simplă pentru reducerea deșeurilor vegetale: au aflat cum pot transforma resturile alimentare în sol fertil, exact cum făceau străbunicii lor la țară.

O altă activitate  educativă desfășurată la 20 de clase a inclus dezbateri despre risipa alimentară și impactul său asupra mediului, economiei și societății, în urma vizionării unui documentar despre risipă. Din păcate, o cantitate uriașă de alimente perfect comestibile este aruncată în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare – de la producție și distribuție, până la magazine și gospodării.

Elevii care au urmărit filmul au răspuns unor întrebări precum:

Cât de conștienți suntem de risipa alimentară în viața de zi cu zi? 

Crezi că obiceiurile tale de consum contribuie la această problemă?

Cine crezi că este responsabil pentru risipa alimentară: producătorii, consumatorii, revânzătorii, transportatorii? De ce?

Cum afectează risipa alimentară mediul înconjurător? 

De ce ar trebui să ne pese nu doar de pierderea alimentelor, ci și de impactul asupra resurselor naturale?

Ce măsuri practice putem lua pentru a reduce risipa alimentară?

Ce schimbări ai putea face tu personal sau ce inițiative ar putea fi implementate în școli sau comunități?

Ce rol joacă marketingul și ambalajele în risipa de alimente? 

Cum ne influențează data de expirare, aspectul produselor sau ofertele din magazine să cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

De ce este risipa alimentară o problemă globală?

Știați că o treime din mâncarea produsă la nivel mondial ajunge la gunoi? Această cantitate ar putea hrăni  miliarde de oameni, ceea ce înseamnă că, în loc să ajungă la cei care au nevoie, hrana este irosită, iar resursele utilizate pentru producerea ei sunt consumate inutil. România nu face excepție: 6.000 de tone de alimente sunt aruncate zilnic, în timp ce 4,5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei.

În cadrul atelierelor „Gata cu risipa!”, elevii au aflat că nu doar alimentele se risipesc și că problema risipei nu este doar economică, ci și ecologică. Resursele planetei nu mai au timp să se regenereze de la un an la altul, Ziua Suprasolicitării Pământului este din ce în ce mai aproape de începutul anului, în loc să fie la sfârșitul anului.  De exemplu pentru România în anul 2024 a fost în data de 20 iulie, iar pentru anul 2025 este în 31 mai. Cu cât această zi e mai devreme, cu atât mai multe resurse consumă populația în avans și am putea spune că trăim „pe datorie” față de generațiile viitoare.

Ce putem face pentru a reduce risipa de hrană?

Elevii au discutat despre obiceiurile de consum și despre modurile prin care fiecare dintre noi poate contribui la reducerea risipei. Printre soluțiile identificate se numără:

Planificarea cumpărăturilor – întocmirea unei liste înainte de a merge la magazin pentru a evita achizițiile impulsive.

Alegerea fructelor și legumelor mai puțin frumoase, ignorate de ceilalți cumpărători – multe produse sunt aruncate doar pentru că nu au un aspect perfect, deși sunt la fel de hrănitoare.

Depozitarea corectă a alimentelor – organizarea frigiderului după temperatura și după regula Primul Intrat – Primul Ieșit, astfel încât produsele să fie consumate înainte de a expira.

Porționarea adecvată a meselor – servirea unor porții mai mici pentru a evita aruncarea resturilor de mâncare.

Reducerea stocurilor excesive – în prezent, avem acces la alimente oricând, deci nu este nevoie să cumpărăm în exces.

Responsabilitate financiară și ecologică – fiecare produs cumpărat implică multe resurse pe care nu le vedem,  folosite pentru producția și transportul său.

Ce se întâmplă cu alimentele nevândute?

Elevii au aflat că Banca pentru Alimente Oradea preia alimente de la marile magazine, fabrici, depozite și le distribuie celor care au nevoie. Spre exemplu, după sărbătorile de iarnă, Moș Crăciunii de ciocolată nevânduți, deși încă în termen de valabilitate, nu mai sunt doriți de consumatori. În loc să fie aruncați, aceștia sunt recuperați și donați către centre sociale și organizații caritabile.

Soft skills și rolul generației tinere în schimbare

Un alt subiect important al atelierului a fost legat de dezvoltarea abilităților necesare pentru viitor, într-o lume în care 60% dintre joburile de astăzi vor fi preluate de inteligența artificială. Elevii au discutat despre importanța dezvoltării gândirii critice, comunicării eficiente și capacității de a facilita învățarea.

Elevii instruiți pentru a deveni facilitatori ai atelierului Gata cu Risipa! pentru colegii lor mai mici au învățat că facilitarea nu înseamnă predare, ci ghidarea altora spre înțelegerea și aplicarea conceptelor. S-a discutat și despre gestionarea emoțiilor, un aspect important atunci când vor face prezentări în fața colegilor din școală.

Sfera de influență – Fiecare dintre noi este un influencer

Un mesaj puternic transmis elevilor a fost despre puterea sferei noastre de influență. Fiecare dintre noi poate influența comportamente și decizii în familie, la școală, în cercul de prieteni. Începând chiar din această zi, fiecare elev poate deveni un ambasador al consumului responsabil, al reducerii risipei și al unui stil de viață sustenabil.

Prin dedicare și dorința de a schimba lumea din jur, trei eleve care au fost cele mai implicate în această săptămână au primit diploma de Elev-Ambasador în Campania Educațională „Gata cu risipa!”. Ioana Farc, Cleopatra Coțău și Sofia-Elena Butuc au dovedit că fiecare gest contează, iar prin efortul lor i-au inspirat pe colegii lor să privească hrana cu mai mult respect și responsabilitate.

Compostul – Transformarea resturilor alimentare în pământ fertil

Un alt punct important al atelierului a fost compostarea. Elevii au învățat despre importanța transformării resturilor alimentare în compost, un proces natural prin care deșeurile organice devin pământ fertil, reducând astfel cantitatea de gunoi menajer și contribuind la un mediu mai sănătos.

Educația, cheia unui viitor mai bun

„Schimbarea începe cu fiecare dintre noi”, a fost concluzia acestor ateliere. Prin educație și acțiuni concrete, elevii au realizat că au puterea de a face o diferență, fie prin reducerea propriei risipe, fie prin transmiterea mesajului mai departe.

Mulțumim doamnei director Anca Maria Marchiș și colectivului de profesori pentru implicare! A fost o săptămână intensă, dar plină de reușite și impact real.

Proiectul Gata cu Risipa! continuă să ajungă în școli, formând o generație conștientă, responsabilă și implicată în protejarea resurselor planetei.

*****

Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului #GataCuRisipa al Băncii pentru Alimente Oradea prin Raiffeisen Comunitati, acceleratorul de ONG-uri, finanțat de Raiffeisen Bank, coordonat în implementare de Asociația pentru Relații Comunitare.

„Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei.”