Situație șocantă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Oradea. Un tănăr consumator de cocaină s-a prezentat în camera de gardă, de 64 de ori în doar două luni, pentru a vedea dacă a suferit un infarct miocardic. Investigațiile medicilor nu i-au fost însă suficiente, deoarece el citise pe internet că există și alte verificări ce se pot face și a acuzat cadrele medicale că nu iau toate măsurile necesare pentru a-i evalua starea de sănătate. Celor cu adicții li se adaugă și bolnavii care refuză să meargă la un control de specialitate și preferă urgențele spitalelor. Astfel, numărul celor care s-au prezentat anul trecut în unitățile de primiri urgențe ale spitalelor din România, s-a dublat aproape, comparativ cu 2021. Statisticile sunt confirmate de șeful DSU, Raed Arafat.
Numărul celor care au apelat la serviciile cadrelor medicale din Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Oradea a crescut anul trecut, comparativ cu anul 2021. Medicii de aici au identificat trei categorii de bolnavi care vin adesea pentru diverse probleme, deși, cauzele lor ar putea fi tratate și de către medicii de familie, de doctorii specialiști sau de către cei din centrele de permanență.
Printre cei care au sufocat camera de gardă se numără și cei cu adicții, fie că vorbim despre consum de alcool sau de droguri. Cunoscut este cazul unui narcoman, care într-o perioadă scurtă de timp, a venit la UPU de zeci de ori, pentru aceeași problemă.
După ce a consumat cocaină, tânărul în vârstă de 27 de ani s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Oradea, de 64 de ori, în decursul a doar două luni. Asta deoarece dorea ca medicii să-i confirme dacă a suferit un infarct miocardic.
Deși s-a prezentat de numai puțin de 64 de ori la spital, tânărul era de fiecare dată nemulțumit de investigațiile medicilor. Chiar dacă în astfel de cazuri, cele mai bune tratamente pot fi oferite de specialiști ori chiar de psihiatri.
„Îi făceam de fiecare dată un EKG, pentru că nu doream să se întâmple povestea cu Petrică și lupul și el era nemulțumit că nu mergeam mai departe cu investigațiile și ne opream aici când vedeam că nu a suferit un infarct. Căuta și el pe net ce alte investigații se pot face? Da, chiar era bine documentat, chiar purtam așa semi-discuții medicale cu el, adică avea tot soiul de întrebări, încercam să îl convingem că totul e în ordine dar el pleca nemulțumit și uneori și recalcitrant.” a concluzionat Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor
Din cea de-a doua categorie fac parte spre exemplu cei care au nevoie de schimbarea pansamentului și se reîntorc de la centrele de permanență pentru că acolo cei responsabili nu au materialele necesare tratamentului.
„A treia categorie sunt cei care vin direct nemulțumiți din start, aici practic exprimarea e ceva de genul, eu vă plătesc pe voi, faceți-mi asta și asta, puneți-mi o perfuzie sau nu știu ce tratament și degeaba încercăm să le explicăm că nici perfuzia și nici alte analize, nu le rezolvă problema. Aceștia sunt și cei mai agresivi.”, a declarat Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor
Potrivit lui Raed Arafat, în anul 2021, unităţile şi compartimentele de primiri urgenţe din România, au tratat 2.482.967 de pacienţi. În anul 2022, creșterea a fost una extrem de spectaculoasă, numărul pacienților din UPU fiind de 4.570.111, aproape dublu.
„Codul Roşu şi Codul Galben împreună, în anul 2021, au fost în jur de 650.000 de cazuri. În anul trecut, 2022, au ajuns la 750.000 de cazuri. Unde viaţa este în imediat pericol sau cazul poate să se degradeze şi să ajungă foarte rapid la Cod Roşu. După care codul verde, de la 2.366.144, în 2021, la 3.166.656 în 2022. Deci o creştere puţin sub un milion de cazuri. Aici e confuzia de codul verde pe care îl folosim în stradă, unde zicem că pacientul nu are probleme majore şi putem aştepta, şi codul verde de la UPU, care înseamnă că pacientul are nevoie de resurse semnificative, nu poate fi rezolvat în altă parte, dar poate aştepta, pentru că starea lui nu pune viaţa în pericol. După care, la UPU mai avem două coduri. Codul alb şi codul albastru. Aceste cazuri putem spune că pot fi văzute şi în alte părţi, pentru că nu au nevoie de resurse semnificative, puţine dintre ele au nevoie de investigaţii, puţine au nevoie de consulturi complexe. Aici vorbim, în anul 2021, de 399.000 de cazuri de cod albastru şi 60.000 de cazuri de cod alb, care sunt cazurile evidente care n-au ce cauta în UPU, iar în anul 2022, am ajuns la 570.000 de cazuri de cod albastru şi 65.968 de cazuri de cod alb”, a declarat Raed Arafat.
Potrivit lui Raed Arafat, în asemenea condiții, trierea din Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din România, este o procedură extrem de importantă.