Sărbătorim astăzi 50 de ani de la inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan în data de 20 septembrie 1974!
Transfăgărășanul (DN7C) este unul dintre obiectivele strategice ale României, realizat 100 % cu proiectanți și constructori români! În acest context trebuie să subliniem contribuția inginerului român Chireac Avădanei la stabilirea traseului Transfăgărășanului și care a condus inclusiv echipa de proiectare a Canalului Dunăre-Marea Neagră, un alt obiectiv strategic al României.
Altitudinea la care este construit Transfăgărășanul (2.042m) plasează acest drum național pe locul al doilea în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C), care urcă până la altitudinea de 2.145 m.
Renumit pentru peisajele uimitoare și priveliștea spectuloasă din zilele senine, Transfăgărășanul este un important punct turistic de pe harta României și atrage anual mii de turiști români și străini.
În anul 2009, echipa emisiunii Top Gear de la BBC (formată din Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May) a testat pe Transfăgărășan 3 automobile de mare viteză și a fost impresionată de complexitatea traseului.
„Acesta este cel mai bun drum din lume! România, îţi mulţumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?”, a exclamat jurnalistul Jeremy Clarkson în finalul emisiunii.
În momentul de față avem în vedere modernizarea Transfăgărășanului, ceea ce va face posibilă circulația pentru o perioadă mai lungă de timp anual, pe acest drum. Proiectul de modernizare va deveni astfel un motor important pentru dezvoltarea turismului în zonă. Lucrările de siguranță rutieră, amenajarea unor parcări și construcția unor zone de tip „viewpoint” vor spori atractivitatea și confortul oferite de Transfăgărășean.
„Transfăgărășanul este una din dovezile incontestabile ale performanțelor ingineriei românești. Dorim să continuăm aceste performanțe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar și în situații dificile. Am depășit borna de 1000 de km de drumuri de mare viteză în România (autostradă și drum expres), iar în continuare avem în lucru alți aproape 800 de km. Contractele pentru construcția altor peste 1000 de km sunt lansate în licitație. Este cea mai benefică perioadă pentru infrastructura rutieră românească, iar numărul investițiilor realizate sau lansate în această perioadă este fără precedent. O infrastructură rutieră dezvoltată are un rol determinant în dezvoltarea economiei și poziționarea României în topul statelor europene puternice” – a declarat directorul general al CNAIR, inginer Cristian Ovidiu Pistol.
Informații suplimentare:
Acest drum a fost construit inițial din rațiuni strategice și de securitate națională în contextul invaziei Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia la inițiativa URSS. În acest context Consiliul de Miniștri a aprobat pe data de 10 decembrie 1969, indicatorii tehnico-economici pentru construcția Transfăgărășanului.
Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), a realizat proiectul iar Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București a construit drumul, în perioada 1970-1974.
Un rol semnificativ în cadrul acestui proiect l-a avut și Armata, care a dislocat importante efective de geniști la construcția Transfăgărășanului (la 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba-Iulia a început să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte).
Şoseaua urcă până la o altitudine de 2042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 metri în pasul Urdele.
Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1, având o lungime totală de 151 km. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici.
Pentru Transfăgărăşan, spre exemplu, s-au construit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam, s-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, aflat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.
Condiţiile de lucru au fost dintre cele mai dure, lucrându-se pe toată perioada anului, însă iernile cu temperaturi scăzute, viscole şi zăpezi mari în zonele alpine, au creat numeroase probleme pentru muncitori și militari.
