Slovacii din Șinteu recoltează secara cu coasa și cu batoza
Harnici și gospodari, slovacii din Bihor au dat lovitura și în acest an. Dacă restul țării suferă din cauza secetei, aici, localnicii au plantat secară pe dealurile de lângă case iar recolta este extrem de bogată. Aceastei plante îi sunt suficiente zăpezile din iarnă și ploile nu foarte abundente care cad primăvara. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru roadele bogate, sătenii din Șinteu respectă un obicei străbun. Recoltează totul manual cu ajutorul coasei iar pentru a obține boabele, spicele sunt introduse cu furca într-o batoză veche de peste 60 de ani. Cât timp stau pe câmp, sătenii îmbrăcați în costume populare cântă de zor și mai beau și câte un pahar de pălincă de cireșe pentru a avea spor.
Primii slovaci au ajuns în Bihor cu două secole în urmă
De mai bine de 200 de ani, în comuna bihoreană Șinteu, aflată la limita cu Sălajul, trăiește o importantă comunitate de slovaci. Încă din acele timpuri, forțați de zona deluroasă, oamenii au plantat cartofi și secară. Pâinea, plăcintele și mâncarea de cartofi sunt principalele delicii gastronomice care i-au ajutat pe localnici de aici să reziste în decursul vremii. Pe aceste meleaguri, secerișul secarei începe abia la finalul lunii iulie iar momentul se transformă într-o adevărată sărbătoare. De la mic la mare, oamenii îmbracă straiele populare slovăcești și ies la câmp pentru a culege roadele din acest an.
Totul se desfășoară după un plan bine pus la punct, respectând tradiția. Iar cum treaba bună se cunoaște de dimineață, bărbații încep prin a-și ascuți coasele de îndată ce răsare soarele. Și cum munca pe stomacul gol nu este recomandată, secerișul nu poate începe până când lucrătorii nu consumă o hrană sănătoasă și bogată în proteine. Din meniu nu lipsesc pălinca de cireșe și nici melodiile cântate la acordeon.
“E foarte consistentă, e slănină și cârnaț de casă avem. Plus o pălincuță. Da una bună de cireșe, nu mai obosesc, rezist până diseară!” , ne mărturisește un localnic mai sprinten care a ieșit la câmp ca să-i ajute pe cei mai bătrâni.
După ce toți cei prezenți s-au ospătat, bărbații își iau coasele în primire și intră în lan. Fiecare are parcela lui clar delimitată. În urma lor vin soțiile care adună spicele și le leagă, formând snopi exact ca în urmă cu 40-50 de ani.
Mașinărie veche de zeci de ani
După ce o bună parte din secară a fost recoltată, snopii se adună la un loc și sunt duși la batoză. Pentru a da cele mai bune boabe, slovacii din Șinteu au un ritual special. Împodobesc batoza cu flori și cântă în permanență.
“Trebuie împodobită cu toate felurile de flori care sunt vara aceasta, hortenziile, carafia, flori de floarea soarelui, garoafe, tot ce avem , trebuie împodobită pentru că este un simbol de bucurie mare.”
Mașinăria veche de peste 6 decenii, funcționează cu un motor la fel de vechi și are în permanență nevoie de apă pentru a nu se supraîncălzi.
Și în acest an, cei din Șinteu au fost inspirați. Au plantat secară iar recolta este extrem de bogată, comparativ cu alte zone ale județului sau ale țării, unde seceta le-a produs mari pagube fermierilor.
Miroslav Iabloncsik – consulul Republicii Slovace : “Secara este specifică Șinteului, nu necesită foarte multă apă, ea dacă prinde iarna zăpadă și primăvara câteva ploi se și vede cum arată, recolta e foarte frumoasă. Noi facem manual cu coasa, cu mâna exact așa cum se făcea acum 50-100 de ani. Este o mare bucurie pentru că vine o recoltă nouă, o pâine nouă.”
La final, întreaga recoltă este dusă la vechea moară din sat unde se obține făina de secară. Apoi, fiecare gospodar coace pâinea pe vatră, bunătatea acesteia fiind în ultimii ani și un principal motiv pentru care turiștii ajung în zonă.
