Adormirea Maicii Domnului este prăznuită pe 15 august. Despre această sărbătoare nu apar informații în Sfintele Evanghelii, ci doar în Tradiția Bisericii. Potrivit acesteia din urmă, Maica Domnului a fost înștiințată de un înger, cu privire la mutarea ei din această viață. Îngerul i-a spus : “Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare“.
După ce Fecioara Maria și-a cerut iertare de la toti, și-a dat duhul. Domnul Însuși S-a coborât din ceruri pentru a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt. Atunci s-au întâmplat multe minuni: ochii orbilor și auzul surzilor s-au deschis, ologii și bolnavii s-au vindecat.
Trupul a stat trei zile în mormânt, iar apoi a fost ridicat în chip tainic spre lăcașurile cerești. Tradiția mărturisește că Sfântul Apostol Toma a sosit la Ierusalim în cea de-a treia zi dupa înmormântarea Maicii Domnului. Dorind să cinstească trupul ei, Apostolii au deschis mormântul dar le-a fost dat să descopere încă o minune. Mormântul era gol. Trupul Fecioarei Maria a fost ridicat la ceruri de Fiul ei.
Pelerinaj la Sfânta Mănăstire Izbuc
Și în acest an, cea mai veche așezare monahală din Eparhia Oradiei – jud. Bihor, atestată documentar încă din sec. XI-XII, și-a sărbătorit hramul principal pe 15 august. În dimineața praznicului, un sobor de preoți și călugări, condus de Prea Sfințitul Părinte Sofronie, episcopul Oradiei, a sfințit apa de la izvorul tămăduitor al mănăstirii.
A urmat săvârșirea liturghiei arhierești în prezența a mii de credincioși, veniți din toate colțurile țării.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Mănăstirea Izbuc deține, încă din urmă cu aproape un secol, o comoară de mare preț pentru credincioși: icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. Este o copie a unei vestite icoane din Sfântul Muntele Athos, despre care tradiția mărturisește că a sângerat în timpul unui atac al turcilor. Aceasta se remarcă mai ales prin faptul că fața Fecioarei este brăzdată de o tăietură, de la ochiul drept până la obrazul stâng. Se spune că această tăietură ar fi devenit și mai accentuată după ce, în 1947, așezământul monahal din Bihor a fost vandalizat de tâlhari și cei mai mulți dintre călugării viețuitori au fost uciși. Aceleași tăieturi există și pe chipul Pruncului Iisus, deasupra urechii drepte și pe partea dreaptă a nasului. Icoana este cunoscută pentru că aduce pacea și liniștea celor care se roagă cu tot sufletul la ea, dar mai ales pentru că ajută femeile care-și doresc copii să rămână însărcinate.
“Incidentul a avut loc după o vizită a Regelui Mihai, care a venit la Sfânta Mănăstire Izbuc, cu autoturismul personal, de la reședința pe care o avea la Săvârșin. Vestea a circulat repede printre localnici, au aflat că a fost la Izbuc iar apoi, cei fără de Dumnezeu, au venit într-o noapte ca să jefuiască așezământul monahal și să ia odoarele pe care credeau ei că regele le-a adus la mănăstire. Starețul și un tânăr monah au fost atunci împușcați. Cei mai bătrâni din sat dar și viețuitorii de atunci, care trăiau în mănăstire, spun că în acel moment, rănile Maicii Domnului din icoană s-au închis la culoare și așa au rămas până în zilele noastre.” , ne mărturisește arhimandritul Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc.
În ultimul deceniu, zeci de oameni s-au tămăduit miraculos după ce s-au închinat în fața icoanei Maicii Domnului, aflată acum în biserica cea mare a mănăstirii. Ca semn de prețuire, bolnavii care s-au vindecat au împodobit-o cu podoabe din aur și argint. Alții, care au început să umble după ce s-au rugat în fața icoanei, au lăsat cârjele acolo, ca mărturie a neputinței pe care o aveau mai înainte de miracol.
